Acum 3 ani am avut de făcut o cheltuială importantă. De valoare mare. Dispuneam de un procent semnificativ din prețul de achiziție: 70%.
Pentru diferența de preț, aveam două variante:
▶ să economisesc suma respectivă
▶ să iau un credit
Am ales cea de-a doua soluție. În urma unui proces rapid de analiză, mi-am făcut un plan de achitare a creditului. Înainte de a-l contracta. M-am decis și asupra condițiilor împrumutului: tip – nevoi personale, valoare – echivalentul în lei al câtorva mii de euro, termen de rambursare: 3 ani.
Am luat creditul, completând astfel prețul pe care-l aveam de plătit și-am făcut achiziția respectivă.
Din prima lună de rambursare, mi-am pus planul în aplicare. În 6 luni, am dat înapoi toți banii. Până la ultimul leu. Dobândă plătită a reprezentat (în procente) 1,8% din suma împrumutată.
Cum am reușit să scap de credit atât de rapid?
Știam de la bun început (conform planului meu) că voi face rambursări anticipate succesive. În felul ăsta, suma datorată s-a micșorat semnificativ după fiecare astfel de operațiune.
Pentru rambursare, am folosit o sursă suplimentară de venit, cu frecvență lunară, pe care o obținusem de puțin timp. Am alocat integral banii respectivi pentru plata creditului.
Procedând așa, n-am fost nevoit să „fac loc” ratei în bugetul lunar. Care, de altfel, n-a fost deloc afectat de noua mea obligație de plată.
La final, când creditul meu era deja istorie, aveam și obiectul acelei achiziții importante, dar și acea sursă de venit. Pe care, până atunci, o folosisem integral pentru stingerea datoriei.
Am înțeles, încă o dată, un lucru important: pune întotdeauna efortul (sau o mare parte a acestuia) înaintea unei experiențe pe care vrei s-o trăiești. Oricare ar fi ea. Satisfacția e inegalabilă.
Iar despre datorii, doar atât: dacă știi să le gestionezi, te pot ajuta să câștigi timp prețios.